TVA inclus. Transportul este calculat la finalizarea comenzii.
Pe gât, o jumătate de alb și o jumătate de negru — Yin și Yang așezate într-o linie continuă, cu bile mici de aur ca punte între ele.
Tradiție și simbolism
Simbolul Yin-Yang (太極圖, „Taijitu") apare în filosofia chineză antică drept reprezentarea grafică a complementarității cosmice. Cele mai vechi forme datează din dinastia Han (sec. III î.Hr.), iar conceptul filosofic fundamentat de Lao Zi în „Dao De Jing" (sec. VI î.Hr.) și de Zhuang Zi (sec. IV î.Hr.). Yin (陰) e principiul receptiv — răcoare, întuneric, pasivitate, feminitate, pământ, lună; Yang (陽) e principiul activ — căldură, lumină, mișcare, masculinitate, cer, soare. Niciunul nu poate exista fără celălalt: în întuneric e germene de lumină, în lumină e germene de întuneric. Sinologul Marcel Granet, în „La pensée chinoise" (1934), a tradus precis: „Yin și Yang nu sunt opoziție, ci ritm".
În tradiția europeană, dualitatea alb-negru apare în arta funerară romană, în iconografia bizantină (icoana cu fond auriu pe care apar siluete întunecate) și în pictura olandeză a sec. XVII (Rembrandt, „Întoarcerea fiului risipitor", 1669) — contrastul ca metodă de revelație. Heraclit din Efes (sec. VI î.Hr.) scria, conform fragmentelor strânse de Diels-Kranz: „contrastul aduce armonie, din lucrurile diferite iese cea mai frumoasă potrivire". Carl Gustav Jung, în „Tipuri psihologice" (1921), a numit aceeași idee „complementaritate" — fiecare aspect al sufletului are corespondentul lui inversat.
În tradiția românească, dualitatea alb-negru apare pe portul popular: ia femeii are de obicei broderii negre pe pânză albă, iar costumul bărbătesc are catrințe negre cu albuște — Romulus Vulcănescu, în „Mitologia română" (1985), notează că „albul și negrul împreună fac întregul, fiecare singur e jumătate". Eminescu, în „Glossa" (publicat 1883), descria aceeași logică: „vreme trece, vreme vine, / toate-s vechi și nouă toate" — alb-negru ca cele două fețe ale aceluiași timp. Colierul Yin-Yang adună această filosofie în 40-45 cm de mărgele înșirate.
Cum arată în detaliu
Colierul e împărțit în două jumătăți cromatice egale: o jumătate cu mărgele albe fațetate (suprafață mată, aspect „cuarț alb" sau „lapte solidificat") și o jumătate cu mărgele negre fațetate (suprafață lucioasă, aspect „onix lustruit" sau „obsidian"). Mărgelele au dimensiune uniformă de aproximativ 3 mm, cu fațete subtile care prind lumina la mișcare. Tranziția între cele două jumătăți e directă — nu există gradient, ci „graniță Yin-Yang" clară.
Bilele mici de aur galben 14K cu textură de spirale fine sunt intercalate doar în partea inferioară a colierului — punct de „punte" cromatică între alb și negru, exact ce face conturul S din simbolul Taijitu original. Aurul folosit are finețe 585‰, aliaj cu cupru și argint pentru duritate sporită. Colierul are format choker — se așază aproape de baza gâtului. Închiderea e carabină tip spring-ring din aur galben 14K asortat. Piesa e lucrată manual în atelierul Artor din Năvodari.
Pentru cine e potrivit
Pentru o femeie cu interese filosofice sau cu apreciere pentru cultura asiatică (taijiquan, meditație, lectură din Lao Zi). Pentru cineva care a trecut prin echilibrarea unei perioade de extreme și acum apreciază mijlocul. Pentru cadou de aniversare cu sens — Yin-Yang ca semn al unei relații în care fiecare partener își păstrează specificitatea. Pentru cumetrie sau botez ca dar simbolic „să crești în echilibru". Pentru cineva pe nume care înseamnă „armonie" — Armonia, Eunomia (greaca veche „ordine bună"), Harmony, Concordia.
Mai multe modele cu mărgele și bile de aur 14K vezi în colecția Coliere cu Bile și Cristale.
