• Postat pe

Masca de aur a lui Tutankhamon: comoara faraonului-copil

masca funerara de aur a lui Tutankhamon prim-plan pe chip la Muzeul Egiptean

Când Howard Carter a privit prima dată în mormântul lui Tutankhamon, prin gaura făcută în ușă, l-a întrebat cineva ce vede. A răspuns scurt: lucruri minunate. Printre ele, ascunsă în trei sicrie puse unul în altul, stătea masca de aur care avea să devină cea mai cunoscută bijuterie din lume.

Eu lucrez argint în atelier de ani buni. Masca lui Tutankhamon nu e o piesă de atelier obișnuit, e o capodoperă de muzeu. Dar când mă uit la ea, nu văd întâi aurul. Văd munca. Văd câte ore de mână sigură au intrat în fiecare piatră tăiată și așezată la locul ei. Hai să-ți spun povestea ei și să-ți arăt ce văd eu, ca meșter, când o privesc.

masca funerară de aur a lui Tutankhamon, prim-plan pe chip la Muzeul Egiptean
Foto: Matson Photo Service / Library of Congress / Wikimedia Commons (cca. 1950–1977) — Domeniu public

Ce este masca de aur a lui Tutankhamon?

E o mască funerară, făcută să acopere fața mumiei faraonului. A fost lucrată acum peste 3.000 de ani. Tutankhamon a fost un faraon din Dinastia a XVIII-a a Egiptului și a domnit între anii 1332 și 1323 înainte de Hristos. A murit tânăr.

Cifrele măștii spun multe. Are 54 de centimetri înălțime și cântărește peste 10 kilograme. E făcută din două foi de aur bătute împreună, fiecare groasă între 1,5 și 3 milimetri. Aurul e în mare parte de 23 de carate, adică aproape pur. Ca să-ți faci o idee: 10 kilograme de aur aproape pur, lucrate într-un singur obiect, pentru un singur chip.

Cine a fost Tutankhamon?

Tutankhamon a fost un faraon-copil. A urcat pe tronul Egiptului la doar opt sau nouă ani și a domnit puțin, între 1332 și 1323 înainte de Hristos. A murit foarte tânăr, probabil la 18 sau 19 ani.

S-a născut sub alt nume, Tutankhaten, și era fiul faraonului Akhenaten. Și-a schimbat numele în Tutankhamon, care înseamnă „chipul viu al lui Amon”, un zeu egiptean. Fiind un copil pe tron, a fost îndrumat de oameni mai puternici din jurul lui. Una dintre faptele lui a fost să readucă vechii zei ai Egiptului, după ce tatăl său încercase să schimbe religia.

Iată un lucru care merită spus. Tutankhamon nu a fost un faraon mare. A domnit scurt, a murit copil, și istoria aproape că l-a uitat. Tocmai de aceea mormântul lui a scăpat de jefuitori și a ajuns la noi aproape întreg. Un rege minor ne-a lăsat cea mai bogată comoară de faraon din câte s-au găsit. Istoria are umorul ei.

Din ce materiale e făcută masca?

Din aur, dar nu doar din aur. Masca are multe pietre și materiale colorate încrustate în metal.

Lista e lungă. Lapis lazuli, piatra albastră adâncă, e folosit la conturul ochilor și la sprâncene. Ochii sunt din cuarț. Pupilele, din obsidian negru. Mai apar carneol, amazonit, turcoaz și faianță egipteană. Dungile albastre de pe năframa de pe cap sunt din sticlă colorată.

Fiecare piatră a fost tăiată la dimensiunea exactă a locașului ei. Asta nu e o întâmplare, e o tehnică — și e exact partea care mă impresionează cel mai mult. Despre ea îți spun mai jos.

Ce simboluri poartă masca?

Masca e plină de simboluri regale. Pe cap, faraonul poartă o năframă numită nemes, cu dungi albastre din sticlă.

Pe frunte stau două animale. O cobră și un vultur. Cobra se numește Wadjet și reprezintă Egiptul de Jos. Vulturul se numește Nekhbet și reprezintă Egiptul de Sus. Puse împreună pe fruntea faraonului, ele spun un lucru clar: Tutankhamon stăpânea ambele părți ale Egiptului. O bijuterie care ține loc de hartă politică.

Masca are și o barbă de aur, îngustă, lungă, cu sticlă albastră încrustată care îi dă un efect împletit. Barba singură cântărește 2,5 kilograme. Pe spatele și pe umerii măștii e scrisă, în hieroglife, o vrajă de protecție din Capitolul 151 al Cărții Morților.

De ce au făcut egiptenii masca din aur?

Egiptenii au ales aurul fiindcă pentru ei era un metal sacru. Credeau că aurul e chiar carnea zeilor, mai ales a lui Ra, zeul soarelui. Razele aurii ale soarelui aduceau viață pe pământ, iar aurul părea o bucățică din acea lumină divină.

Era și o logică în credința asta. Aurul nu ruginește, nu se întunecă, nu se strică. Rămâne la fel mii de ani. Pentru egipteni, asta însemna veșnicie, exact ca zeii lor nemuritori. Un metal care nu moare era materialul potrivit pentru drumul faraonului spre viața de apoi.

De-aceea masca nu era doar o podoabă scumpă. Era o unealtă spirituală. Aurul trebuia să-l protejeze pe faraon de descompunere și să-i dea putere divină dincolo de moarte. Când te uiți la mască, vezi un obiect gândit nu ca să impresioneze cei vii, ci ca să-l însoțească pe mort.

Cum lucrau egiptenii aurul și pietrele?

Egiptenii foloseau o tehnică numită cloisonné. Numele vine din franceză și înseamnă celule mici. Meșterul lipea fire subțiri de aur pe o placă, formând mici compartimente. Apoi tăia fiecare piatră sau bucată de sticlă exact pe forma celulei și o așeza înăuntru.

Precizia era uluitoare. La piesele bune, spațiile dintre pietre erau mai mici de două zecimi de milimetru. Tehnica asta era veche chiar și pentru egipteni. Se folosea de prin mileniul al III-lea înainte de Hristos, mai întâi în Mesopotamia, apoi în Egipt.

Hai să-ți spun de ce mă oprește pe mine treaba asta. Când montez o piatră în argint, cel mai greu lucru e potrivirea: piatra trebuie să intre în locaș fără joc, dar și fără să fie forțată. Eu am unelte moderne, lupă, pile fine. Egiptenii făceau același lucru, la o precizie de două zecimi de milimetru, acum trei milenii. De fiecare dată când așez o piatră pe banc, îmi dau seama cât de departe duseseră ei deja meșteșugul.

bijutieri lucrând o piesă cu piatră montată manual, ca în atelier
Foto: Boston Public Library / Wikimedia Commons (cca. 1930–1945) — Domeniu public

Cum a fost descoperită masca?

Masca a fost găsită după ani de căutări. Arheologul britanic Howard Carter a săpat mult în Valea Regilor înainte să dea de mormânt. Pe 4 noiembrie 1922, un muncitor a descoperit o treaptă săpată în stâncă.

Pe 26 noiembrie 1922, Carter a făcut o mică gaură în colțul ușii și a privit înăuntru cu o lumânare. A văzut aur și abanos peste tot. Mormântul era plin cu peste cinci mii de obiecte.

Dar masca de aur nu a ieșit la lumină imediat. Faraonul era pus în trei sicrie, unul în altul. Abia pe 28 octombrie 1925, echipa a deschis cel mai interior sicriu și a văzut masca de aur, prima dată după vreo 3.250 de ani. Descoperirea mormântului a fost una dintre cele mai importante din istoria arheologiei.

Ce s-a mai găsit în mormântul lui Tutankhamon?

Mormântul lui Tutankhamon a fost cel mai bine păstrat mormânt de faraon găsit vreodată în Valea Regilor. Avea patru camere, toate pline cu obiecte.

Printre comori erau care de luptă acoperite cu aur, vase de alabastru, mobilă încrustată, bijuteriile personale ale faraonului, sicrie și racle. Curățarea și catalogarea mormântului au durat zece ani întregi. Zăcești puțin pe cifra asta: zece ani de lucru doar ca să golești și să notezi un singur mormânt.

Există un blestem al faraonului?

Despre mormântul lui Tutankhamon s-a vorbit mult din cauza unei legende: blestemul faraonului. Povestea spune că cine deranjează mormântul unui faraon va avea parte de nenorocire.

Legenda a pornit de la o moarte reală. Lordul Carnarvon, omul care a finanțat căutările lui Carter, a murit pe 5 aprilie 1923, la două luni după deschiderea camerei mormântului. A murit de septicemie, de la o înțepătură de țânțar infectată pe care și-a tăiat-o la bărbierit. Presa a făcut din asta o senzație mondială.

Trebuie spus limpede: blestemul este o legendă, nu un fapt. În mormânt nu a fost găsită nicio inscripție cu vreun blestem. Din cele 26 de persoane prezente la deschiderea mormântului, doar șase au murit în zece ani. Iar Howard Carter, care ar fi trebuit să fie prima țintă a oricărui blestem, a trăit până în 1939, aproape 20 de ani după descoperire.

Ce s-a întâmplat cu barba măștii în 2014?

Barba de aur a măștii s-a desprins în august 2014, în timpul curățării la muzeu. Muncitorii au lipit-o la repezeală cu un adeziv epoxidic, dar a ieșit strâmbă. Greșeala s-a văzut.

În 2015, o echipă germano-egipteană a reparat-o corect. Au folosit ceară de albine, un material pe care îl foloseau și egiptenii antici. Mie, ca meșter, reparația asta îmi place. Când dregi o piesă veche, nu o forțezi cu materiale moderne care nu se potrivesc. O respecți. O lucrezi cu ce înțelege obiectul.

Cum a schimbat descoperirea moda și bijuteriile?

Descoperirea mormântului a pornit o adevărată nebunie pentru tot ce era egiptean. I se spune egiptomanie. În anii 1920, după ce lumea a văzut comorile lui Tutankhamon în ziare, moda s-a umplut de motive egiptene.

Bijuteriile au fost primele atinse. Casele de bijuterii au scos broșe în formă de scarabeu, brățări-șarpe care urcau pe braț, curele cu motive egiptene, bentite cu cobre. Marele Cartier a făcut bijuterii în stil egiptean. Pnă și paleta de culori a modei din 1923 a fost inspirată din mormânt.

Stilul care a ieșit din valul ăsta se numește azi Art Déco — linii curate, contraste tari, culori de bijuterie. O bună parte din el s-a născut după ce un faraon-copil a fost scos la lumină. Iată ceva care mie, ca meșter, îmi place mult: un obiect vechi de 3.000 de ani a putut să schimbe felul în care arătau bijuteriile purtate pe străzile Europei moderne.

Unde se află astăzi masca?

Masca de aur a lui Tutankhamon se află astăzi la Marele Muzeu Egiptean din Cairo, unde o pot vedea vizitatori din toată lumea.

Ce ne învață masca de aur a lui Tutankhamon?

Masca arată cât de avansați erau meșterii egipteni acum peste 3.000 de ani. Au bătut foi de aur, au tăiat pietre la zecimi de milimetru, au lipit fire și bobițe. Au făcut un obiect care și astăzi oprește lumea din loc.

Pentru mine, ca meșter, masca e o dovadă că meșteșugul bijuteriei e foarte vechi și foarte adânc. Tehnicile de bază — baterea foii de metal, montarea pietrei într-un locaș, lipirea firului — sunt aceleași pe care le folosesc și eu azi, la scară mică, într-un inel sau un cercel de argint. Eu nu fac măști de faraon. Dar când așez o piatră într-o montură, fac, în fond, același gest ca aurarul lui Tutankhamon.

Dacă te interesează istoria și meșteșugul bijuteriilor, am scris pe larg și despre bijuteriile din Egiptul antic și semnificațiile lor, și despre partea practică — cum îngrijești corect bijuteriile din argint. Poți citi mai multe și despre cum lucrăm, pe pagina despre atelierul Artor.

Iar dacă vrei o piesă din argint lucrată manual, cu pietre montate cu grijă, aruncă o privire peste colierele din argint și cerceii din argint — sau scrie-mi pe pagina de contact. Îți arăt cum se așează o piatră în argint așa încât să stea bine o viață întreagă.

Citește și

Vezi tot din Blog bijuterii aur și argint | Artor
Curiozități

Postat pe

Diamantul Koh-i-Noor: istoria Muntelui de Lumină indian

Diamantul Koh-i-Noor a trecut prin mâinile mogulilor, persanilor, afganilor, sikhilor și britanicilor — fiecare schimbare de stăpân venind cu un război. Povestea Muntelui de Lumină: de la mina Kollur și Tronul Păunului, la retăierea din 1852 și controversa de azi.
Curiozități

Postat pe

Bijuterii Cu Lemn Fosilizat: O Piatră Cu Vârsta De Milioane De Ani

Bijuterii din Lemn Fosilizat - O Călătorie în Timp prin Eleganță și Durabilitate Descoperă farmecul trecutului în bijuteriile din lemn fosilizat, unde eleganța se împletește armonios cu durabilitatea. Fiecare piesă, o comoară petrificată, aduce la viață un sentiment unic de...
Curiozități

Postat pe

Bijuterii Cu Lemn Stabilizat Și Aur 14K: Eleganță Și Durabilitate

Bijuteriile din Lemn Stabilizat - O Simfonie Tehnică și Estetică Descoperă lumea inovatoare a bijuteriilor din lemn stabilizat, unde durabilitatea tehnologică întâlnește eleganța estetică într-o simfonie captivantă. Prin procesul ingenios de stabilizare, lemnul devine mai mult decât un material -...